Ceai de busuioc, benefic pentru organismul nostru
Un ceai de busuioc, este o încântare parfumată a simțurilor. Vă propun să vă faceți un obicei din a savura un ceai de busuioc, ori de câte ori doriți să vă relaxați. Frunzele de busuioc proaspete sau uscate, sunt folosite pentru prepararea și aromatizarea diferitelor feluri de mâncare, cât și pentru vindecarea multor probleme legate de sănătate.
Busuiocul face parte din familia Lamiaceae, la fel ca și menta. Planta aromatică, provine din India, în prezent fiind cultivată în multe țări asiatice și mediteraneene. Busuiocul este folosit încă din Antichitate, pentru efectele benefice asupra sănătății.
Cu ceai de busuioc putem trata bronșita, reumatismul, epilepsia, astmul, sughițul, tusea, bolile de piele și sânge, infecțiile parazitare, nevralgiile, rănile, inflamația și durerea gingiilor. Planta de busuioc conține eugenol, un compus chimic folosit cu ceva timp în urmă pentru durerile dentare.
Pe lângă beneficiile enumerate mai sus, consumul de ceai de busuioc, ajută la normalizarea glucozei în sânge, a tensiunii arteriale și a profilului lipidic, precum și problemelor legate de imunitate scăzută și psihologice cauzate de stres. Un ceai de busuioc ne relaxează și ne calmează, având în același timp acțiune energizantă și antidepresivă.
Putem face ceai de busuioc astfel: o linguriță de frunze proaspete de busuioc, 1/2 linguriță de frunze uscate de busuioc sau 1/3 de linguriță de pulbere de busuioc, le punem într-o cană peste care turnăm apă fiartă. Acoperim cana și o lăsăm la infuzat 15-20 de minute. Ceaiul se bea cald, neîndulcit sau îndulcit cu un vârf de linguriță de miere.
Infuzia din frunze și flori de busuioc se recomandă și în caz de crampe abdominale, infecții urinare, dureri de cap, laringită, faringită, gripă, stare de vomă sau dureri de gât și răceală. Infuzia din busuioc întărește sistemul imunitar, reglează funcțiile glandelor endocrine și metabolismul celular, tonifiind întregul organism.
Busuiocul macerat la rece, în cure de minim 2 luni pe an, previne îmbătrânirea prematură, menținând tinerețea. Se consumă 2-4 căni de ceai pe zi. Această infuzie ajută și la refacerea stomacului după o masă copioasă.
Beneficii pentru ceaiul de busuioc
Maceratul de busuioc este considerat un adevărat elixir al tinereții, fiind indicat în curele anti-aging, menopauză, andropauză, frigiditate și sterilitate. Se macerează opt lingurițe cu busuioc, în apă, pentru șapte, opt ore. Se filtrează preparatul și se consumă în fiecare dimineață pe stomacul gol.
Alifia de busuioc are efecte uimitoare asupra oricărei afecțiuni a pielii, fiind recomandată de specialiștii în domeniu. Putem prepara singuri acasă această alifie de busuioc, astfel: o jumătate de kilogram de untură proaspătă și o mână de busuioc, se pun la fiert. Se lasă la răcit și a doua zi se încălzește din nou, după care strecurăm. Amestecăm untura strecurată cu o lingură de ceară de albine topită, la care adăugăm două linguri cu miere de albine. Se omogenizează bine și se depozitează în cutiuțe cosmetice.
Siropul de busuioc, este unul dintre cele mai bune dezinfectante la nivelul intestinelor, în timp ce sucul din busuioc proaspăt, picurat în urechi, este un remediu bun pentru combaterea durerilor. Pentru durerile de cap și spasmele gastrice, se pun cinci, șase picături de suc de busuioc pe o bucată de zahăr cubic.
Cataplasme din frunze proaspete de busuioc, zdrobite, aplicate pe frunte, împotriva durerilor de cap. Aceste cataplasme se pot folosi și în cazul înțepăturilor de insecte. Se fricționează locul cu frunzele de busuioc până la dispariția senzației de mâncărime.
Există patru soiuri de busuioc
Busuiocul lămâie (Ocimum citriodorum), cu aromă intensă de citrice, foarte popular în bucătăria asiatică.
Busuiocul dulce (Ocimum basilicum), cu gust dulce picant, în diverse varietăți cu frunze mici și mari, precum busuiocul genovez, care se adaugă în sosul pesto, foarte iubit în bucătăriile italiene.
Busuiocul tailandez (Ocinum thyrsiflora), cu gust de lemn dulce, este inclus în multe preparate asiatice.
Busuiocul sfânt (Ocimum tenuiflorum or sanctum), este originar din India, cunoscut și sub denumirea de tulsi. În medicina Ayurveda, ceaiul de busuioc este foarte apreciat. Tulsi are un loc sacru în religia hindusă, planta fiind cultivată în adăposturi și temple hinduse și se lasă pe piedestal în gospodării, pentru ritualul de purificare.
Busuiocul, a fost inclus și în leacurile lui Zamolxe, după cum indică datinile de Bobotează, după creștinarea populației nord-dunărene, romanii l-au folosit pentru sfințirea locurilor și alungarea duhurilor rele.
